O, Doamne, așterne slava Ta
În templul vieții mele.
Și mistuie tot ce e rău
Și iartă-mi păcatele grele.
Curat și sfânt, smerit și blând
Să umblu pe-a Ta cale.
Și-n umilință eu să port
Povara slavei Tale.
Când Domnul Sfânt trăiește-n noi
Ce bucurie-adâncă.
Și ce minune-n cort de lut,
Eternul să pătrundă.
Și cum aș vrea, Stăpâne drag
Să ai în al meu suflet
Un templu sfânt, împodobit
Cu lacrimi și laude sfinte!